Tu mereu lipsesti, ma pui pe ultimul loc si totusi ne contrazicem ca nu-i asa, esti doar prezent cu gandul in relatia asta, in rest lipsesti. Poate nu sunt ceea ce iti doresti, dar macar lasa-ma sa fiu libera, nu ma mai tine intr-o relatie in care nu ma simt iubita, deloc...
Nu inteleg, chiar nu iti inteleg motivele! De multe ori ti-am spus sa o terminam, sa fim liberi, tu sa fi liber, sa nu te mai fac sa astepti, sa nu ma mai astepti dar tu mereu mi-ai spus ca nu vrei sa se termine. De ce? Poate ar fi totul mult mai simplu pentru noi. Nu ar mai exista gelozii, certuri si suparari.
Iubire, daca sustii atat de mult ca ma iubesti, ca exista iubire intre noi, arata acest lucru prin fapte, nu prin mesaje, nu mai face promisiuni care intr-un final vor ramane doar cuvinte spuse. Sau daca faci promisiuni, fa-le dar du-le pana la capat, indeplineste-le; cineva mi-a spus ca atunci cand cineva iti promite ceva trebuie sa faca imposibilul ca sa indeplineasca ce a promis. Asa ca daca stii ca nu te tii de promisiune si o spui doar de dragul de a o spune, iubire, nu o mai face. Ma amagesti degeaba. Ne amagesti degeaba. Ne faci tot mai mult rau, cel putin mie imi fac rau, imi fac sperante false, visez la un viitor impreuna...
S-au adunat atatea, nu mai pot sa rezist, ma doare orice, orice mesaj spus aiurea, te vad indiferent fata de mine. Nu ma poti lua de fraiera dupa cum vrei tu!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu