sâmbătă, 28 octombrie 2017

Te iubesc foarte mult !









Sunt o femeie  fericita pentru că te am cunoscut pe tine. Ești omul pe care-l iubesc, și cu care m-am obisnuit, cel care ma intelege si iubeste neconditionat.
Chiar dacă ne vedem doar de câteva ori pe săptămână, vreau să stii, că în fiecare zi mă gândesc la tine. Asta că ne vedem doar de câteva ori pe săptămână, nu e o problemă, pentru că o să vină și ziua aia în care o să fim împreună mult timp, ziua aia în care adormi cu capul pe pieptul meu, ziua aia în care ne vom trezi împreună în același pat.
Acum, nu vreau decat sa iti multumesc iubitule!
Iţi multumesc pentru tot, pentru că mă iubesti, dar cel mai important, pentru că mă suporţi, îmi suporţi milioanele de stări negative, şi pentru toate astea, meriţi să-ți spun că te iubesc. Meriți, pentru că ai rămas lângă mine și în  momentele grele ale vieții, și cu siguranță vei rămâne în continuare, pentru că stiu că mă iubesti, te simt.
Iți multumesc pentru că n-ai ținut cont de părerile altora și ai continuat să mă iubești, nu mi-as vedea viața fără tine, pentru că ai devenit o parte din mine, o parte importantă. Nu stiu cum alte persoane înlocuiesc asa de usor persoanele dragi din viața lor, pentru că eu n-as putea să te înlocuiesc cu nimeni.
Tot ce vreau, este să mă iubesti în continuare, să nu-mi dai drumul niciodată, pentru că eu vreau să te iubesc toată viața asta...


sâmbătă, 14 octombrie 2017

De durut, inca doare.






                                      




Te-am iertat pentru fiecare clipă de neîncredere pe care am fost nevotă să o suport de dragul tau. Te-am iertat pentru toate lacrimile plânse, pentru toate reproşurile pe care le-am ucis pe buze de dragul speranţei că totul s-ar putea repara între noi şi că totul ar putea fi ca înainte. Te-am iertat pentru visurile pe care m-ai lăsat să le cresc în suflet si sa ma gandesc la un viitor in doi, in sfarsit, dar nu a fost sa fie...  N-am putut să te iert pentru că nu m-ai iubit. Că nu m-ai putut iubi nu a fost o vină. Un destin trist pe care mi-l accept, dar nu a fost o vină aşa că nu te pot ierta pentru asta şi nici nu te pot condamna. Te-am iertat pentru faptul că ai plecat şi, deşi o parte din mine te ţinea strâns de mână şi nu te-ar fi lăsat în veci să pleci, mi-am explicat că iubire fără iubire nu se poate. Mi-am explicat că nu te pot condamna la o viaţă fără iubire… Aşa cum ai făcut tu când mi-ai creat iluzii şi m-ai făcut să am speranţe mari pentru o viaţă fericită şi un ,,noi” care să le demonstreze tuturor cât de frumoasă e iubirea… Te-am iertat pentru că dacă nu plecai tu, atunci aş fi plecat eu şi în final tot aici ne-am fi  iertat şi pentru faptul că am lăsat iubirea să mă orbească atât de tare încât nu am putut să văd că nimic nu a fost aşa cum credeam eu încă de la început.
                             


De iertat, te-am iertat, dar de durut, încă doare… Pentru că am crezut că tu eşti atfel. Şi de fapt tu eşti altfel, doar că nu a fost să fie… Noi suntem o altă iubire consumată în nu a fost să fie…

Dupa un an...

                   



                            


A fost primul nostru an impreuna, iubire...


A fost primul nostru an impreuna, in care am avut parte de momente frumoase, pe care nu le voi uita niciodata, si mai putin frumoase, dar nu conteaza... am trecut peste. Tu, doar tu, m ai invatat atatea, am trecut prin atatea sentimente pentru prima data, ne am simtit si indragostit mult. De ai sti cate ai reusit sa schimbi in acest prim an impreuna, sa ma faci sa vreau sa fiu mai buna, sa mi doresc sa ma schimb pentru noi, sa renunt la orgolii si mai ales la vorbe urate. Stii ca nu mi voi incalca promisiunile facute in fata ta, n as putea, n as indrazni.

Pe tine am sa te iubesc mereu si mereu.

Primul nostru an impreuna. Anul in care am inteles ca indiferent de orice, eu te am pe tine. Si tu mai ai pe mine. ATAT!